Care-i prima amintire ce-ți vine în cap, atunci când te gândești la nunta voastră?

Sinceră să fiu, această zi a trecut atât de repede încât nu am realizat că ea a existat de fapt! Însă dacă stau să mă gândesc ce m-a emoționat până la lacrimi, a fost un moment cu tata. El m-a condus către altar și când am ajuns în fața lui, a zis următoare cuvinte, adresate soțului, “Ea este o parte din inima mea, astăzi tu mi-o iai, te rog să ai grijă de ea.” Având o relație foarte apropiată cu tata, am intrat în esența fiecărui cuvânt, de aia m-a emoționat până la lacrimi.

Dar cea mai amuzantă amintire?

Cu siguranță am râs mult la nunta mea, da era vesel, dar mai mult râdeam din cauza emoțiilor pe care le aveam. Atunci când am astfel de stări râd de la nimicuri. Îmi amintesc totuși un caz mai amuzant Atunci când soțul mi-a pus verigheta, mi-a spus ceva frumos și romantic, pe când eu la rândul meu am zis in microfon: „sorry, eu nu am pregătit nici un speech, dar te iubesc mult. și toată lumea a râs. Nu e neapărat cel mai amuzant moment, dar cel puțin acesta îmi vine acum în minte.

Ai optat pentru un anume stil în ceea ce ține de organizarea nunții tale?

Nu am optat pentru vreo tematică sau stil, însă până la urmă totul a fost armonios. Îmi dădeam seama că dacă am decis să facem nunta într-un local asemenea unui palat, nu pot lua o rochie în stil rustic. Încercam totul să se potrivească și să arate bine, până și invitațiile să se asocieze.

Îți mai amintești perioada pregătirilor pentru marele eveniment? Povestește-ne cum au decurs.

Pregătirile au început cu aproximativ un an înainte de eveniment. Îmi părea atunci că am tot timpul din lume, dar nu era chiar așa. La început eram foarte entuziasmată, plină de idei și energie. Credeam că știu exact ce îmi doresc și că îmi va fi ușor să găsesc tot ce-mi place! Cât de naivă am fost :)). Mai târziu m-am pierdut în toată diversitatea ofertelor, ba îmi plăcea totul, ba nu îmi plăcea absolut nimic! Ca orice fată deja aveam în minte cum ar trebui să arate nunta mea “perfectă”, dar realitatea m-a coborât un pic cu picioarele pe pământ. Am început să realizez că o singură zi din viața mea a ajuns să necesete prea mari investiții. Nu vorbesc doar de partea financiară, ci și partea morală! Am fost prea stresată pentru detaliile care nu meritau atâta atenție. Până la urmă, unica și cea mai mare dorință a fost ca evenimentul să se termine cât mai curând.

Cum te-ai simțit în ziua nunții?

În ziua nunții eram confuză. Mă întrebam: unde mergem? La nunta cui! Am avut o stare ciudată, când eram la masă, mă uitam la toți oaspeții care au venit și ziceam: “wow, ce fain, ei au venit pentru mine”. Simplu, nu îmi venea să cred că e nunta mea, dar asta era prima parte a zilei. Mai târziu am început să savurez din fiecare clipă, mă simțeam foarte fericită și plină de dragoste față de soțul meu în primul rând, dar și față de toți oaspeții. Vroiam să-i îmbrățișez pe toți odată. Nu am prea des astfel de stări, însă atunci așa era!

Îți mai aduci aminte cine a prins buchetul miresei?

Din păcate am uitat de buchetul miresei și nu l-am aruncat.
Dacă ar fi să întorci timpul înapoi, ai schimba ceva?

Dacă aș întoarce timpul aș arunca buchetul miresei, promit!

Ce sfat ai oferi viitoarelor mirese, ținând cont de experiența pe care ai avut-o în calitate de mireasă?

Nu cred că sunt capabilă să ofer sfaturi, deoarece fiecare trece prin pregătiri în mod individual. Ceea ce pentru mine a fost stresant sau greu, pentru altcineva poate fi o bucurie! Însă, fetelor, când ajungeți în ziua nunții, nu vă lăsați indispunse din cauza detaliilor care nu corespund așteptările voastre - decorul, candy bar, bucatele principale, etc.. Trebuie să realizați, că deja nu veți schimba absolut nimic și de aia, nu merită să vă ruinați cea mai specială zi din viața voastră! Din contra, programați-vă să fiți optimiste și bine-dispuse, fiindcă e ziua voastră. Savurați din această zi fiecare minut, deoarece ați clipit de 3 ori și ea nu mai este, atât de rapede trece.”